Iti mai aduci aminte???

Iti mai aduci aminte cand ne-am intalnit?
Cand prima oara timid ne-am zambit?
Cand nu stiam ce furtuna vom provoca
Sau ca timpul incet atat ne va schimba...

Versuri in vant fara rost
"Ai fost un prost"
Dar azi e prea tarziu si departe
Iti mai aduci aminte ce ne desparte?

Ganduri, vise, pareri si vorbe desarte
Pahare, farfurii, cani si sticle sparte
Dezastru si mare de cioburi intre noi
Rade sec si amar conceptul de doi...

Iti mai aduci oare aminte ceva?
Atat de goala-i privirea ta
Atat de pustiu sufletul meu
Imi mai aduc aminte atat de greu...

Si de n-ar fi fost trecut in calendar
De nu m-as fi impiedicat de o cutie-n dar
As fi trecut absent in urmatoarea luna
Cand intre noi deja era demult furtuna.

O toamna bolnava

E o toamna bolnava afara
O greata n frunze-i amara
E un frig ce te-ngheata-n vene
Si i o toamna bolnava pe ghene....

Bolnava de frig, de frunze moarte
De atatea vise pierdute si desarte,
De atatea suflete reci alergand in gol
De-un vant ce suiera in a pamantului ocol...

E toamna, e toamna, ce nu-ntelegi?
Burniteaza de atatea zile si zile intregi!
Nu vezi pe strazi decat triste umbre
Prevestitoare de ganduri grele, sumbre!

Inchide usa! repede! trage oblonul!
Pana nu te dezintegreaza "ciclonul"!!!
Pune ceasul sa sune, nu uita!!!!
La 1 Martie va fi din nou ziua ta!!

Dar pana atunci e toamna bolnava afara
O greata n frunze-i amara
E un frig ce te-ngheata-n vene
Si i o toamna bolnava pe ghene....

Frunze-n vant

E un frig atat de trist, natura da ultimul spectacol inainte de a cadea cortina, inainte de a muri sub privirile fugare si ingandurate ale trecatorilor prea preocupati sa mai observe ceva. Lumea se grabeste pe strazi. E deja mult prea frig sa mai hoinaresti....

Multi spun ca e frumos toamna: padurea colorata in mii de nuante, dansul frunzelor, zborul pasarilor, vantul ce se joaca navalnic pe strazi si in parul si paltoanele oamenilor....Privesc si eu spectacolul tacut si trist. E deprimant. Prea deprimant. Totul moare, totul se stinge, totul amorteste. Cum poate cineva considera insasi moartea naturii frumoasa?

Plang cu lacrimile ploii marunte ce te-ingheata, mai mor cu fiecare frunza ce cade -n ultimul dans gratioasa pentru a fi strivita sub talpile noastre, ma ofilesc cu ultimele flori pierdute si spun la revedere viselor mele care au zburat pe aripile pasarilor calatoate....Amortesc incet si eu, ma stig si cad in neantul imens al nimicului....Voi reveni la primavara? Poate ca da, poate ca nu....Vine o vreme cand unii pomi nu mai infloresc, dar uneori vine si o vreme cand oamenii ii ingrijesc....