Vis de poet

Aş vrea să scriu un vers
Cu picioare de girafă şi cu cap de meduză;
Să te-mpietrească de când l-ai ales,
Să-ţi fie-n viaţă muză.

Şi aş mai vrea să scriu un vers
Cu trup de caprioară şi cu aripi de acvilă,
Să te poarte-n albastrul imens,
Să uiţi de griji, ură şi silă.

Dar nu mai alunecă pixul pe hârtie
M-afund doar în amară nostalgie
Şi nu mai pot nimic să transpun,
Toate gândurile trist de-acum apun.

Pe vremuri visam să scriu un vers să-mi taie mâna,
Să stoarca avar din mine toata-mi văna,
Să nu mai pot iar să creez ceva atât de măreţ
Ca să rămână omenirii ca dar de mare prêt.

Dar azi prea trist, nebun mă mai zbat
Prin negura vremii nu mai razbat
Mototoale de hartie, oboseala, pata de cerneala
S-a inchis trist a poetului scurta gala.