Monday, November 28, 2011

Zboara tu si pentru mine....

Unii duc cu ei niste trecuturi dureroase, altii sunt liberi ca pasarile cerului. De ce? Nimeni nu stie...Mi-e dor sa scriu, sa scriu iar asa cum scriam odata, dar ca sa scrii trebuie sa simti si eu nu mai pot simti nimic sau poate nu mai vreau sa simt...Cine stie, simt doar ca am atins o limita, o limita pe care nu ma simt pregatita sa o depasesc, nu mai pot simti pentru ca daca as face-o m-ar vlagui de orice putere prin toata suferinta si toate visele spulberate, asa ca prefer sa ma vlaguiesc zi de zi prin aceasta pierdere de sine in toate prostiile posibile si in tacerea muta si incapatanata a tuturor simturilor mele. Vreau sa fiu extenuata sa am atat de multe de facut incat sa cad prea franta sa mai realizez ceva...Condamna-ma daca vrei, dar nu ma trezi din starea asta!! Nu as mai fi capabila sa mai suport inca o cadere sau cel putin nu inca si de aceea nu ma pot avanta, de aceea nu vreau sa zbor...Poti sta in cuib sa ma privesti cum zac si sa astepti un rasarit ce poate nu va veni niciodata, dar nu ti pot cere asta. Tu poti inca sa zbori, tu poti inca sa crezi, tu poti inca sa atingi inaltimile si poate vei fi mai destept sa nu te arzi. Mie razele soarelui mi-au ars aripile, asta se intampla cand vrei sa zbori prea sus... si acum nu mai pot zbura, dar tu, tu ai inca spiritul tanar du-te! Avanta-te! Zbori! Eu te voi privi trist si poate voi zambi in coltul gurii cand voi afla ca tu ai reusit acolo unde eu am dat gres! Du-te!!!

Sunday, November 20, 2011

Fericirea mea la naiba!!!!! :))))

We all need a wake up call from time to time...And luckily the fate is never giving up on playing us...It all depends on how we choose to see everything ! I choose to say "Fericirea mea la naiba!!! Eu imi fac fericirea mea, nu tu!!!". You'll never understand I know, I'm way too crazy for you, darling!!!!

Friday, November 11, 2011

Ninge...

Ninge....ninge trist, bland, cu fulgi mici de vise sfaramate si e frig, atat de frig ca am inghetat, am amortit, nu intelegi??? Degeaba tipi si ma zgudui, privirea mea ramane pierduta prin tine, inganand fulgii ce ti se aseaza pe gene si raman asa neclintita in universul de gheata ce se invarte, se invarte ametitor si ma intreb de ce nu cad? De ce nu ma prabusesc? Ma simt atat de rece si tu nu mai ai putere sa ma incalzesti, frigul din inima ta ma face si mai palida, iar in ochii tai nu mai gasesc nici o scanteie la care sa ma dezmortesc. Pleaca si nu te mai intoarce, aici nu mai e nimic pentru tine.... Eu insami sunt prea rece, iar daca nu pleci vom ingheta amandoi in frigul asta nebun sub fulgii ce cad sacadat si de o calmitate bolnava...E sfarsitul unei nopti reci de iarna, o iarna a mea, o iarna a ta, o iarna a noastra...si stiu doar ca nu vom vedea niciodata primavara impreuna...pleaca! E singura cale ca intr-o zi eu si tu sa ne putem dezmorti din iarna asta rece sau macar tu sa o faci...pentru ca eu nu mai cred in primavara...mi-e prea frig...

Monday, November 7, 2011

Turning tables

Things change! It would be stupid and naive to expect them to always be the same...