Unii duc c
u ei niste trecuturi dureroase, altii sunt liberi ca pasarile cerului. De ce? Nimeni nu stie...Mi-e dor sa scriu, sa scriu iar asa cum scriam odata, dar ca sa scrii trebuie sa simti si eu nu mai pot simti nimic sau poate nu mai vreau sa simt...Cine stie, simt doar ca am atins o limita, o limita pe care nu ma simt pregatita sa o depasesc, nu mai pot simti pentru ca daca as face-o m-ar vlagui de orice putere prin toata suferinta si toate visele spulberate, asa ca prefer sa ma vlaguiesc zi de zi prin aceasta pierdere de sine in toate prostiile posibile si in tacerea muta si incapatanata a tuturor simturilor mele. Vreau sa fiu extenuata sa am atat de multe de facut incat sa cad prea franta sa mai realizez ceva...Condamna-ma daca vrei, dar nu ma trezi din starea asta!! Nu as mai fi capabila sa mai suport inca o cadere sau cel putin nu inca si de aceea nu ma pot avanta, de aceea nu vreau sa zbor...Poti sta in cuib sa ma privesti cum zac si sa astepti un rasarit ce poate nu va veni niciodata, dar nu ti pot cere asta. Tu poti inca sa zbori, tu poti inca sa crezi, tu poti inca sa atingi inaltimile si poate vei fi mai destept sa nu te arzi. Mie razele soarelui mi-au ars aripile, asta se intampla cand vrei sa zbori prea sus... si acum nu mai pot zbura, dar tu, tu ai inca spiritul t
anar du-te! Avanta-te! Zbori! Eu te voi privi trist si poate voi zambi in coltul gurii cand voi afla ca tu ai reusit acolo unde eu am dat gres! Du-te!!!
u ei niste trecuturi dureroase, altii sunt liberi ca pasarile cerului. De ce? Nimeni nu stie...Mi-e dor sa scriu, sa scriu iar asa cum scriam odata, dar ca sa scrii trebuie sa simti si eu nu mai pot simti nimic sau poate nu mai vreau sa simt...Cine stie, simt doar ca am atins o limita, o limita pe care nu ma simt pregatita sa o depasesc, nu mai pot simti pentru ca daca as face-o m-ar vlagui de orice putere prin toata suferinta si toate visele spulberate, asa ca prefer sa ma vlaguiesc zi de zi prin aceasta pierdere de sine in toate prostiile posibile si in tacerea muta si incapatanata a tuturor simturilor mele. Vreau sa fiu extenuata sa am atat de multe de facut incat sa cad prea franta sa mai realizez ceva...Condamna-ma daca vrei, dar nu ma trezi din starea asta!! Nu as mai fi capabila sa mai suport inca o cadere sau cel putin nu inca si de aceea nu ma pot avanta, de aceea nu vreau sa zbor...Poti sta in cuib sa ma privesti cum zac si sa astepti un rasarit ce poate nu va veni niciodata, dar nu ti pot cere asta. Tu poti inca sa zbori, tu poti inca sa crezi, tu poti inca sa atingi inaltimile si poate vei fi mai destept sa nu te arzi. Mie razele soarelui mi-au ars aripile, asta se intampla cand vrei sa zbori prea sus... si acum nu mai pot zbura, dar tu, tu ai inca spiritul t
anar du-te! Avanta-te! Zbori! Eu te voi privi trist si poate voi zambi in coltul gurii cand voi afla ca tu ai reusit acolo unde eu am dat gres! Du-te!!!
0 comments:
Post a Comment