Vine primavara, voi invata sa zbor...

"[...] si daca teama te va indemna sa cauti scapare doar in pace si placerile dragoste, Atunci mai bine acopera-te si iesi din taramul dragostei, catre lumea eterna unde vei putea rade, chiar daca nu pe deplin si vei putea plange, chiar daca nu cu toate lacrimile tale" ("Profetul")

Oare chiar am iesit...?? Da, mi-e teama, dar voi putea renunta eu definitiv la tot ce inseamna sa iubesti, sa speri, sa razi, sa plangi, sa scrii, sa visezi? Nu stiu...Momentan pot doar sa rad, chiar daca nu pe deplin si sa plang, chiar daca nu cu toate lacrimile mele...si sa sper ca va veni o zi cand cinveva ma va lua de mana si ma va ajuta sa-mi infrang teama si sa intru din nou in acel taram sau poate, cine stie..., voi gasi puterea sa o fac singura...Va veni o primavara in care soarele va straluci iar, zambilele ma vor imbata iar cu parfumul lor si eu voi putea sa rad si sa plang, sa cred, sa sper, sa scriu....