Ceata bolnava de o grea apatie,
Caramizi ude, marmura de angoase,
Moarte acida sub talpi de foioase...
Trecatori cu umbrele si guler ridicat,
Priviri uitate in timpul ce-a zburat,
Lumini pale de felinare cancerigene,
Vant de intrebari curgand prin vene.
Eu, eu sunt doar un nimeni pe strazi,
N-ar fi durut sa fiu eu una dintre prazi,
Dar sa ma acuzi ca am fost eu pradator,
N-ai inteles nici pana acum... e sfidator...
Imi vad de drum prin toamna tarzie,
Prin ceata bolnava de o grea apatie,
Daca nici faptele nu mai vorbesc,
Nimeni sunt si un nimic urmaresc..
0 comments:
Post a Comment