O vreme de mers inainte...

Era o vreme cand ma faceai sa zambesc,
Cand stiai ce sa spui ca sa te indragesc,
Cand radeam de-un urs roz de plus uitat,
Cand spuneai ca povestea nu s-a terminat.

O vreme cand erai exact ce-mi doream,
O vreme cand ore in sir radeam si radeam,
O vreme de povesti si amintiri impartasite,
O vreme de zambete, nutella si clatite...

Vremea aia a apus, s-a dus pe nesimtite,
Lasand in urma doar niste pleoape obosite.
Si doar o intrebare ramane fad-n departare:
Cat adevar si cata minciuna a fost oare?

Si cat de schimbat imi pari azi sa te ascult,
De parca ani si ani in sir au trecut demult,
Si totusi iarasi inca nu ma pot deloc abtine,
Sa nu ma intreb ce-a fost adevarat din tine.

Dar stiu ca nu-si mai are rostul acum,
Mergem demult fiecare pe un alt drum.
A fost o vreme, a fost doar cat o clipa
Inainte sa o ia timpul pe a lui aripa...